Studiu de caz: Nokia în România
June 21, 2010 Economics, Featured, IT
1. Firma Nokia.
1.1 Scurt istoric.
Totul începe în 1865 când Fredrik Idestam pune bazele primei fabrici de hârtie lânga râul Tammerkoski, în Tampere. În 1898 se creează Uzinele Finlandeze de Cauciuc Arvid Wickström înfiinţează compania Uzinele Finlandeze de Cauciuc – aceasta avea să devină ulterior divizia producătoare de cauciuc din cadrul Nokia. Ulterior în 1912 se creează de catre Eduard Polón compania Uzinele Finlandeze de Cabluri – pe baza acesteia se va crea ulterior divizia de cabluri şi electronice a Nokia. Cauciucul şi substantele chimice conexe reprezentau tehnologii de vârf la acea data. O altă schimbare tehnologică majoră a fost introducerea pe scară largă a electricităţii în locuinţe şi fabrici, fapt care a condus la înfiinţarea Finnish Cable Works în anul 1912 şi, implicit, la fabricarea de cabluri pentru industria telegrafului.
În 1960 Uzinele Finlandeze de Cabluri îşi înfiinţează primul departament de electronice, care desfăşoară activităţi de comercializare şi exploatare computere. În anul 1962 finalizează primul dispozitiv electronic producţie proprie – un analizor de semnal pentru centralele de energie nucleară. În 1963 este dezvoltat radio receptorul, aparat produs pentru armată, servicii publice şi de urgenţă. În 1969 Nokia este prima companie care a creat echipamente PCM (modulatia de impulsuri codificate) aceasta se referă la convertirea semnalelor analog în formă digitală), în conformitate cu standardele internaţionale.În 1967 are loc fuziunea oficială dintre Nokia Ab, Uzinele Finlandeze de Cauciuc şi Uzinele Finlandeze de Cabluri – în urma fuziunii, se creează Nokia Corporation.
La începutul anilor 1970 Nokia produce aparate destinate transmisiei, dar centrala digitală este tot mai necesară, astfel că finlandezii au început să lucreze la Nokia DX200, care s-a transformat într-o platformă care constituie baza centralelor digitale ale companiei până azi. Nokia DX200 folosea limbaj de programare de nivel înalt, pentru acea perioadă, dar si microprocesoare Intel, acesta a devenit un succes pe plan mondial în anii ’90, generaţiile sale următoare dispunând de soluţii cu bandă largă.
La începutul anilor 1970 a fost înfiinţată în Finlanda şi Suedia, o reţea mobilă de telefonie, destinată conectării de telefoane de maşină la reţeaua publică, în scurt timp luând amploare în toate statele nordice. Respectivele sisteme nu erau legate între ele (roaming), din acest motiv a fost necesară crearea unei tehnologi comune, NMT (Nordic Mobile Telephone), deschisă în 1981, pe frecvenţa de 450 Mhz.
Mobira Talkman este lansat în 1984 fiind primul telefon transportabil, acesta a făcut ca Nokia să intre pe pieţe de pe glob (Marea Britanie şi SUA). Primul telefon produs de Nokia care putea fi ţinut în mâna a apărut în 1987 şi se numea, Mobira Cityman. Greutatea aparatelor avea şi ea un avânt puternic spre exemplu: Mobira Senator (1982) cântărea p.8 kg, Talkman (1984) avea 5 kg iar Cityman (1987) avea “doar” 800grame cu tot cu baterie. Cu toate că preţul era unul foarte mare (24.000 mărci finlandeze), Cityman s-a vândut foarte bine. Spre sfârşitul anilor ’80, producţia industriala a Finlandei intra in declin. În acest interval de timp, Nokia devine al treilea mare producator european de televizoare. De un mare succes comercial se bucură şi receptoarele de satelit produse de companie, precum şi producţia de anvelope. Cu toate acestea, Nokia face o alegere riscantă. În luna mai 1990 conducerea Nokia decide reducerea tuturor celorlalte capacităţi de producte şi canalizarea eforturilor productive şi de cercetare în zona telecomunicaţiilor. Jorma Ollila a preluat conducerea departamentului telefoanelor mobile în acelaşi an. Chiar de la inceput, noua tehnologie trezea contestări printre alţi manageri ai Nokia. Pe 1 iulie 1990, premierul finlandez face primul apel telefonic intr-o retea comerciala GSM de pe un aparat Nokia. Succesul proiectului a impresionat Consiliul de Administraţie al Nokia si, un an mai târziu, Ollila este numit director general. Numărul aparatelor vândute creşte şi el vizibil, pe plan mondial în anul 1991 existau 15 milioane de utilizatori, şi 2.14 miliarde în 2005.
Anul 1992 marchează intrarea pe piaţă a seriei de telefoane portabile Nokia 100, destinat tuturor retelelor analogice, dar si a lui Nokia 1011, primul telefon mobil digital destinat retelelor GSM. În 1993, Nokia realizează echipamentul destinat celei dintâi retele bazate pe standardul GSM 1800, iar în reţeaua Europolitan, bazată pe echipament Nokia, intră pentru prima dată în functiune un serviciu care avea să facă istorie, cel de mesaje scurte (SMS).
În 1994 are loc primul apel prin satelit efectuat vreodată în lume – la realizarea acestuia se foloseşte un terminal GSM marca Nokia. Tot în acest an apare şi Nokia 2100 primul terminal care are instalată secvenţa muzicală “emblemă” a Nokia (Nokia Tune). În 1995 apare pe piaţă Nokia 2110 care dispune de baterie cu vibraţie. În 1996 apare Nokia 9000 Communicator, Nokia 8110, 3810, 6100, 3110, 1611, un an încărcat pentru Nokia. În anul 1998 se lansează telefonul Nokia 5110, primul telefon care are instalat jocul Snake, considerat şi cel mai mic telefon NSE-1Nx de până atunci. Acesta este primul telefon mobil care dispune de feţe interschimbabile. Tot în anul 1998 se lansează şi telefonul Nokia 6110. Un an mai târziu, compania lansează un alt telefon, Nokia 7110 primul terminal din lume care oferă WAP permite accesarea internetului direct de pe ecranul telefonului, dar si unul dintre cele mai cunoscute terminale Nokia 3310. În 2000 Nokia lansează serviciul de Mesaje Multimedia, următoarea generaţie de mesagerie mobilă. În 2002 apar Nokia 6310i (primul telefon mobil care poate fi numit “business” al mărci), Nokia 6650 primul său telefon 3G si Nokia 5510 primul telefon mobil cu MP3 player din istorie. Odată cu apariţia platformei N-Gage, jocurile în sistem multiplayer pătrund şi în mediul mobil, în anul 2004 se lanseaza Nokia N-Gage. În anul 2005 se lanseaza Nseries, modele destinate pasionaţilor de muzică, fotografie digitală şi celor care doresc să vizioneze emisiuni TV pe mobil. Tot în anul 2005 este vândut telefonul Nokia cu numărul 1 miliard un Nokia 1100, în Nigeria.
1.2 Compania Nokia.
Nokia este liderul mondial în domeniul mobilităţii, impulsionând transformarea şi creşterea industriei de comunicaţii şi a celei de Internet, devenite acum convergente. Nokia produce o gamă largă de dispozitive mobile, oferindu-le oamenilor, prin intermediul acestor dispozitive, acces la experienţe mobile diverse: muzică, servicii de navigaţie, vizualizare de conţinut video, vizionare TV, utilizare de jocuri şi imagini, precum şi posibilitatea de a lucra în afara biroului. Nokia oferă, de asemenea, echipamente, soluţii şi servicii pentru reţelele de comunicaţii.
Nokia este o companie care pune clienţii pe primul loc. La nivel global, utilizarea tehnologiei şi a sistemelor de comunicare înregistrează o creştere progresivă şi continuă. Căile de comunicare interumană s-au dezvoltat, Internetul şi reţelele de socializare fiind acum elemente centrale ale comunicării între oameni.
Oamenii vor să rămână conectaţi oriunde şi oricând, într-un mod foarte personal. Iar Nokia promite să găsească modalităţi noi şi îmbunătăţite de a sprijini interconectarea.
Strategia Nokia constă în dezvoltarea unei relaţii cu utilizatorul bazată pe încredere, oferind soluţii atrăgătoare şi valoroase concretizate în dispozitive elegante şi servicii sensibile la context.
1.2 Structura firmei Nokia.
Structura noastră organizaţională este menită să ne poziţioneze într-o lume unde dispozitivul mobil, Internetul şi calculatorul fuzionează.
Divizia Devices este responsabilă cu dezvoltarea şi gestionarea portofoliului nostru de dispozitive mobile, pentru toate segmentele importante de consumatori.
Divizia Services crează şi dezvoltă servicii de Internet care îmbogăţesc experienţa oamenilor cu dispozitivele lor mobile şi cu web-ul. Mesaje, muzică, hărţi, media cât şi instrumentele pentru dezvoltare Ovi sunt arii majore de interes pe măsură ce continuăm să extindem serviciile noastre oferite consumatorilor şi creăm oportunităţi pentru dezvoltatorii şi furnizorii de conţinut.
Divizia Solutions este responsabilă cu îndrumarea soluţiilor oferite de Nokia, acolo unde dispozitivul mobil, serviciile personalizate şi conţinutul sunt integrate într-un pachet unic şi convingător pentru consumator. Această divizie este însărcinată cu conceperea şi crearea a acestor soluţii.
Divizia Markets se ocupă cu gestionarea lanţurilor de aprovizionare, cu gestionarea canalelor de distribuţie şi cu activităţi legate de strategii de marcă şi marketing.
Corporate Development Office se axează pe strategii şi perspective de dezvoltare şi oferă suport operaţional pentru integrarea acestora la nivelul tuturor unităţilor.
Nokia Siemens Networks oferă infrastructura wireless şi pentru reţeaua fixă, comunicaţii şi platforme pentru servicii de reţea, cât şi servicii profesionale operatorilor şi furnizorilor de servicii.
NAVTEQ este lider în furnizarea de date cartografice digitale pentru sisteme de navigaţie auto, dispozitive de navigaţie mobile, aplicaţii cartografice web şi de soluţii pentru organisme guvernamentale şi din domeniul afacerilor. Datele cartografice de la NAVTEQ vor ocupa un loc important în cadrul serviciului Nokia Maps care oferă hărţi digitale disponibile spre descărcare, ghidare vocală şi alte servicii web sensibile la context, special concepute pentru dispozitivele mobile.
2. Investiţiile Nokia în România.
2.1 Tetarom III.
Pentru investiţiile sale în România, firma Nokia a considerat că cel mai eficient este să îşi amplaseze fabrica sa în parcul industrial Tetrarom III, de lâncă comuna Jucu, judeţul Cluj.
2.2 Inaugurarea fabricii.
24 septembrie 2008 a fost inaugurată Fabrica de telefoane Nokia din România. Iniţial au fost angajaţi 350 de muncitori, dar vor fi 500 în prima etapă a demarării producţiei. Anagajaţii primesc o masă pe zi şi bonuri de masă şi majoritatea provin din zona Jucu, Gherla, Dej, Cluj-Napoca. Până la sfârşitul anului 2009 vor 3.500 de angajaţi.
Juha Putkiranta
“Suntem încântaţi de faptul că oamenii din România, care ne împărtăşesc viziunea, sunt dornici să vină să lucreze la Nokia. In fiecare săptămâna, noi angajaţi se alătură echipei noastre. Fabrica de la Cluj va deveni o parte importantă a reţelei noastre globale de centre de producţie şi va opera conform aceloraşi procese, cerinţe de calitate şi standarde, regăsite în toate fabricile Nokia”, a spus Juha Putkiranta.
Acesta s-a declarat foarte mândru că lucrările de construcţie a fabricii au durat doar şapte luni şi a mai spus că înca nu ştie exact când se vor instala şi furnizorii în Parcul Industrial Tetarom 3. Totodată, Juha Putkiranta a precizat că primul model de telefon fabricat a fost Nokia 1200 şi că din punct de vedere al costurilor şi al logisticii, fabrica de la Jucu e mai avantajoasă decât cea de la Bochum din Germania.
Marius Nicoară, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) a spus că e mândru că a venit Nokia la Cluj şi că, odată cu venirea Nokia administraţia judeţeana îşi va putea alege pe viitor partenerii pe care îi va aduce în Parcul Industrial Tetarom. De asemenea, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a lîădat faptul că se trece de la industria de tip CUG la cea de tehnologie înaltă de tip Nokia.
La ora 11:20, Juha l-a sunat pe ambasadorul Finlandei, Tapio Saarela, cu un telefon Nokia 1200 produs la Jucu. La sfârşitul ceremoniei, Marius Nicoară şi Emil Boc au primit cadou câte un telefon.
Compania Nokia anunţase că îţi închide fabrica de la Bochum şi îşi transferă producţia în România, la Jucu, în judeţul Cluj. Decizia a provocat un adevărat şoc în Germania, atât în rândul sindicatelor, cât şi al politicienilor, care au chemat la boicotarea produselor Nokia. Nokia produce cele mai multe telefoane mobile în statele cu pieţe mai ieftine, precum România, Ungaria, China şi India, compania având o fabrică şi în oraşul Salo din Finlanda.
O linie de asamblare a telefoanelor are o lungime de circa 10-15 m, iar în ziua inaugurarii, funcţionau doar două din cele aproximativ 20 de linii de asamblare. La fiecare linie lucrează opt persoane, iar prima din ele verifică “enginele” (componenţa principală a telefonului, n.r.), adică un subansamblu al telefonului mobil, fără tastatură, carcasă şi baterie.
Aceste subansamble sunt testate automat, dupa aceea primesc softul specific, iar combinaţia este validată. Urmează asamblarea tastaturii, verificarea unor eventuale defectţuni de fabricaţie, aceste proces fiind atent supravegheat pentru eliminarea prafului. Aparatul este apoi pus în cutie împreună cu bateria şi celelalte accesorii, iar la următorul muncitor de pe bandă ajunge cutia care va fi efectiv cumpărată de client, care trebuie să aibă exact 179 de grame.
Daca se observa, dupa cantarire, ca pachetul e mai greu sau mai usor, este desfacut deoarece nu contine lucrurile care trebuie sa existe inauntru, respectiv telefonul, bateria, incarcatorul si ghidul de utulizare, precum si codul de bare pe cutie.
Cutiile care vor ajunge pe rafturile magazinelor sunt puse intr-o cutie mai mare si transportate intr-o incapere de depozitare, aprovizionare, expediere, aflata chiar langa hala de asamblare. Momentan, serviciile de furnizare sunt asigurate de UPS, un colaborator traditional al Nokia.
Presa germana vedea deschiderea de luni, la Jucu, a primei linii de productie Nokia ca pe o diminuare a sanselor ca fabrica din Bochum sa fie salvata, precizand ca firma finlandeza isi asteapta si subcontractorii la Jucu.
Die Zeit privea deschiderea primei linii de productie de la Jucu ca pe o reducere a sanselor ca fabrica din Bochum sa fie salvata. “Salvarea fabricii din Bochum este din ce in ce mai improbabila. Concernul finlandez nu mai lasa loc de indoiala si produce de luni telefoane mobile in Romania”, scria Die Zeit. Publicatia germana amintea si de protestul de duminica din Bochum, la care participaseră mii de oameni pentru a manifesta impotriva inchiderii fabricii, “in ciuda profitului pe care il aducea”, dupa cum precizeaza Die Zeit.
“Nokia si-a deschis prima linie de montaj diin Romania”, titra Die Welt. “In noua fabrica lucreaza 350 de angajati”, scrie ziarul german, citand-o pe vicepresedintele Nokia, Juha Putkiranta. La fabrica de la Jucu se fac angajari “fara oprire”, completeaza publicatia, precizand ca, intr-o prima etapa, vor fi angajati 500 de oameni, ca pana in 2009 sa se ajunga la 3.500. Putkiranta a declarat ca Nokia si-ar dori ca si subcontractorii sai sa li se alature in noul parc industrial de la Jucu. Oficialii Nokia nu au oferit detalii despre previziunile privind profiturile, volumul de productie sau despre salariile angajatiilor de la Jucu, mai scria Die Welt.
Deschiderea oficiala a primei linii de productie din Romania nu a ramas fara ecou nici in Austria, unde Der Standard scrie ca “in timp ce angajatii din Bochum incearca inca sa se mai salveze, concernul Nokia deschide noua fabrica din Romania”. Romania este caracterizata, in articol, ca fiind “o tara cu forta de munca ieftina”.
2.3 Primul telefon Nokia “Made in Romania”.
Primele telefoane mobile Nokia cu eticheta “Made in Romania” au inceput sa fie disponibile in ofertele de sarbatori ale operatorilor locali de comunicatii mobile. Unul dintre telefoanele asamblate in fabrica de la Jucu care poate fi cumparat si de la operatorii telecom locali este Nokia 5.000, un mobil cu camera foto, radio si ecran color care costa aproximativ 80 de euro. Imediat dupa deschiderea fabricii de la Cluj, romanii asamblau unul dintre cele mai simple si ieftine terminale din portofoliul companiei finlandeze.
Demararea productiei a dus de altfel la o explozie a afacerilor Nokia in Romania: de la 7 milioane de euro in 2007 la aproape o jumatate de miliard de euro in 2008.
2.4 Concluzii ale firmei Nokia.
In concluzie, oficialul Nokia spune ca afacerea merge bine la Cluj. ”Sunt foarte multumit. Comentariile facute de Olli-Pekka Kallasvuo, directorul executiv al Nokia, prevad o scadere a productiei de telefoane mobile in 2009, fata de 2008. De aceea trebuie sa fim foarte atenti cu viitoarele investitii, dar eu, ca director, sunt foarte multumit de cum au decurs lucrurile si, in mod cert, as recomanda si altor companii sa vina si sa investeasca in Romania. Avand deja planuri pentru imbunatatirea infrastructurii, Clujul se va alatura in curand restului Europei din punct de vedere al eficientei resurselor logistice. Cu capacitatea romanilor de a invata, universitati excelente, costuri reduse cu forta de munca, Romania este o tara foarte atractiva si pentru alti investitori”.
3. Efectul Nokia.
Dupa finlandezii de la Nokia, alti investitori din tara fiordurilor si-au anuntat intentia de a veni in Romania. Cea mai mare editura din tarile nordice, Hansaprint, va intra pe piata autohtona prin deschiderea mai multor tipografii localizate in parcul industrial de la Jucu, locul in care si Nokia si-a facut o fabrica, relateaza “Cotidianul” de miercuri.
Directorul general al Hansaprint, Timo Ketonen, a declarat, citat de publicatia electronica YLE.fi, ca industria de asamblare din Romania este mare si necesita materiale de marketing si documente cuprinzind instructiuni de utilizare in format fizic.
Economistii din Finlanda se asteapta insa ca mult mai multe companii din tara lor sa investeasca in Romania, mai ales ca urmare a costului inca redus al fortei de munca.
In anii ’90, multe companii au urmat Nokia mai intai in Statele Unite, apoi in America Latina, India, China, Ungaria si, in prezent, in Romania.
Bibliografie
Articole care te-ar putea interesa
Comments (1)
[...] să devină ulterior divizia producătoare de cauciuc din cadrul Nokia. Ulterior în 1912 se [...] Ultimele articole despre 1 Posted in NEWS Tags: Nokia., România, STUDIU « Reduceri la cărţile Diverta şi [...]